Insula Ada Kaleh este una din principalele victime ale construcției barajului. O enclavă turcească, avea o moschee și o mie de alei întortocheate, și era cunoscută ca un port liber și un cuib al contrabandiștilor. În afară de turci, aici mai trăiau și alte grupuri etnice.
Insula se afla la circa 3 km mai jos de Orșova și avea 1,7 pe 4-5 km. Era fortificată, un fort fiind costruit de austrieci în 1669 pentru a o apăra de turci, fort care a rămas un măr al discordiei între cele două imperii. În 1699 insula a ajuns sub control turcesc. Între 1716 și 1718 a fost austriacă. După un asediu de patru luni în 1738 a fost reocupată de turci, după care austriecii au recucerit-o în 1789, pentru a o ceda din nou turcilor în tratatul de pace care a urmat, după care insula și-a pierdut importanța militară. Congresul de la Berlin din 1878 a obligat Imperiul Otoman să se retragă mult spre sud, iar insula a ajuns sub controlul Austro-Ungariei, deși a rămas proprietatea sultanului turc. Locuitorii se bucurau de scutiri de taxe vamale, și nu erau înrolați. În 1923, când Imperiul Otoman s-a dezintegrat, locuitorii au ales unirea cu România.
Majoritatea locuitorilor din Ada Kaleh, după evacuarea insulei au emigrat în Turcia . O parte mai mică au plecat în Dobrogea, un teritoriu românesc cu o minoritate turcă.
Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu